Deşi în zece luni ale lui 2011 Republica Moldova a avut cea mai mare creştere economică din regiune,  în anul curent am putea avea o creştere economică mult mai modestă. Experţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a revizuit în acest sens prognoza de la 4% la 3,5%.

Victor URSU

Experţi spun că creşterea economică a Republicii Moldova s-a datorat avansului exporturilor, a remitenţelor, dar şi a investiţiilor. Dar în ultimul timp se atestă o reducere a volumului producţiei interne pe fundalul scăderii cererii externe.

Economia Republicii Moldova rămâne a fi vulnerabilă drept urmare a creşterii economice slabe a principalilor parteneri comerciali ai ţării, precum şi incertitudinii fluxului de remitenţe a moldovenilor care muncesc în străinătate. În legătură cu aceasta, BERD spune că creşterea economică a Republicii Moldova av fi limitată în viitor.

Sorin Andrei, preşedintele BCR Chişinău: Cât timp va putea fi menţinut un nivel decent al creditelor neperformante atâta timp sistemul bancar va fi ok

Sunt mulţi factori externi ce influenţează economia din regiune, dependenţa de remitenţe şi exporturi este destul de mare, de aceea trebuie să păstrăm o atenţie deosebită pentru păstrarea pieţelor de desfacere şi extinderea pe altele.

Există o îngrijorare pe care eu o consider întemeiată. În ce priveşte sistemul bancar din Republica Moldova, el este unul solid, are solvabilitatea necesară iar dependenţa de marile grupuri bancare, care trec prin perioade dificile, este destul de limitată.

O treime din băncile autohtone nu au relaţii cu cele greceşti şi de aceea nu cred că pot fi mari influenţe în sistemul bancar, dar sigur va depinde de performanţa economiei reale, deoarece creditele neperformante în perioadele de criză dau bătăi de cap sistemului bancar. Cât timp va putea fi gestionat un nivel decent al creditelor neperformante, atâta timp cred că sistemul bancar va fi ok.

Roman Chircă, directorul Institutului Economiei de Piaţă: În anul curent am putea avea o creştere economică mai mică de 1-3%

Atâta timp cât nu are loc o schimbare a paradigmei economice, nu puteam vorbi de o creştere economică sănătoasă. Intrarea în recesiune a ţărilor din regiune, Ucraina şi Federaţia Rusă, care sunt partenerii comerciali principali ai Republicii Moldova vor influenţa în descreştere creşterea economică a ţării.

În anul curent am putea avea o creştere economică mai mică de 1-3%, pentru că deocamdată nu se atestă schimbări ale funcţionării aparatului de stat, a modului funcţionării economiei şi în care activează agenţii economici.

În principiu vom avea o diminuare a exporturilor spre pieţele estice, care va determina scăderea ritmului creşterii economice. Alt aspect este diminuarea volumului de remitenţe. Aceste două elemente sunt determinate pentru creşterea sau descreşterea economiei naţionale.

În ce priveşte investiţiile, de obicei în perioade de criză plasatorii de capital se orientează spre ţările dezvoltate, iar cele în curs de dezvoltare cum este şi Republica Moldova înregistrează descreşteri ale capitalului străin. 

Adrian Babin, expert independent: Beneficiile din export şi din creşterea acestora sunt privilegiul unui număr foarte mic de companii

Revizuirea în scădere a ratei de creştere a economiei RM nu este o surpriză în contextul revizuirilor similare pentru majoritatea ţărilor lumii. Într-adevăr, atât consumul cât şi investiţiile vor avea de suferit în perioada următoare.

Evoluţia consumului va depinde preponderent de cea a remitenţelor, dar şi de execuţia bugetului de stat care de asemenea este orientat preponderant spre consum. Evoluţia investiţiilor străine va rămâne la un nivel foarte scăzut.

Companiile din Europa se pregătesc pentru vremuri foarte grele şi din acest motiv recurg la acumularea de rezerve lichide (cash) şi nu se prea avântă spre activităţi de reinvestire sau extindere.

Mai mult decât atât, multe dintre clasele de active care erau văzute ca fiind sigure, au devenit peste noapte foarte riscante, iar portofoliile investiţionale a multor companii s-au deteriorat vizibil. Deci, pe termen scurt guvernul va trebui sa mobilizeze resurse interne pentru a face faţă provocărilor economice.

Sistemul economic actual este integral moştenit din anii 2003-2008 şi, din păcate, nu va putea fi demontat în termen scurt sau mediu. Evoluţia pozitivă de anul trecut a exporturilor nu sunt un motiv de optimism.

La o simplă privire asupra structurii exporturilor se vede clar că ponderea cea mai mare o deţin re-exporturile. Empiric a fost demonstrat ca re-exportarea nu creează noi locuri de muncă şi respectiv nu influenţează sub nici un aspect calitatea vieţii.

Mai mult ca atât, dacă analizăm gradul de concentrare a activităţii de export ajungem la o concluzie şi mai interesantă. Beneficiile din export şi din creşterea acestora sunt privilegiul unui număr foarte mic de companii, deci avem monopol în acest domeniu vital pentru resetarea modelului de creştere economică.

O listă de reforme necesare ar cuprinde:

1. Reforma sistemului de învăţământ: orientarea acestuia spre satisfacerea cererii pieţii de muncă; demonopolizarea domeniului cercetărilor în care doar unele instituţii au acces la fonduri pentru cercetare şi inovaţii; crearea unui climat favorabil în cadrul companiilor.

2. Reforma instituţională – reforma tuturor instituţiilor statului prin modernizarea, optimizarea şi eficientizarea acestora; micşorarea gradual a numărului de angajaţi în ministere şi instituţiile subordonate şi trecerea la un sistem meritocratic de promovare a angajaţilor în funcţii cheie.

3. Reformarea sistemului de pensii – avem un sistem de pensii nesustenabil – o revizuire amplă a modului de funcţionare a acestuia este imperativă.

4. Continuarea programului de privatizare.

5. Crearea unui Birou de Credit pentru a facilita procesul de intermediere financiară.

6. Demonopolizarea tuturor activităţilor în care se atestă astfel de practici.

Andrei Chiţanu, director Business Intelligent Services: Problema noastră este că banii mari se fac din hoţie

Revizuirea in descreştere poate fi circumscrisă la două fenomene

1. Creşterea Moldovei în 2010-2011 a fost una, cu precădere, de recuperare. Odată epuizate premizele acestei recuperări, Moldova va intra într-un ritm letargic de creştere, doar dacă nu este mai agresivă în creşterea investiţiilor în economie

2. Republica Moldova este vulnerabilă la tot ce se întâmplă în Europa, după teoria vaselor comunicante. În lipsa unei specializări internaţionale veritabile, Moldova nu poate fi decât dusă de val.

Ce se va întâmpla cu consumul ? - Moldova are un consum dezechilibrat, orientat spre consumul neproductiv. Dacă va creşte sau va scădea, nu cred că acesta ar putea afecta şi mai mult dezechilibrul dintre cei bogaţi şi cei săraci în Moldova. Nu toţi consumă la fel, din cauza puterilor de cumpărare diferite. Dacă ponderea consumului va scădea, acesta se va referi, cu precădere la faptul, că cei mai avuţi ori cei mai puţin bogaţi îşi vor conserva norma de consum, datorită faptului că răspunde primelor categorii de nevoi, în principal cele biologice (hrană, utilităţi). 

Ce se va întâmpla cu investiţiile ? - Moldova încă nu are un rating de ţară actualizat (ultimul a fost în august 2010, acordat de Moody's). Nici nu prea am observat o îmbulzeală de investitori în ultimul timp. Problema noastră este că banii mari se fac din hoţie, iar business-ul autentic este agresat şi hărţuit permanent. Cei din interior care astăzi se bucură de privilegiul unor capitaluri consistente se cam scarpină la ceafă gândindu-se unde ar putea investi. Şi deoarece aceştia nu sunt şi cei mai inteligenţi, banii parazitează prin conturile offshore.

Investitorii străini au destule oportunităţi pentru a investi în statele post sovietice ale UE care oferă mult mai multă siguranţă. În fond, aparatul administrativ, traficul de influenţă, corupţia şi ambiguitatea oamenilor din politică ţin în frâu afluxul investiţiilor, iar asta ne strică vieţile la toţi.