| Meteo Italia |
 |
|
Click aici pentru a mari
|
|
|
| Oferte de munca |
|
|
|
|
|
Articole in aceasta categorie: 74
Vizualizate: 1-10 |
Pagini: 1 2 3 ... 7 8 » |
Sorteaza dupa: Data↓ · Denumire · Raiting · Comentariu · Vizualizari
 Pe data de 10 iulie 2012 la Paris a avut loc Conferința / Dezbatere publică la tema : „Rolul diasporei în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova: realități și perspective”. Evenimentul a fost organizat de către Clubul Liberal Franța, la el au participat câteva zeci de persoane – originari din Republica Moldova, lideri și reprezentanți ai mai multor asociații ale basarabenilor din Franța. În alocuțiunea sa de deschidere, ES dl Oleg Serebrian, Ambasador al Republicii Moldova în Republica Franceză, a efectuat o trecere în revistă a caracteristicilor comunității persoanelor originare din Republica Moldova, stabilite cu traiul în Franța. Au fost discutate în detaliu evoluțiile recente în privința liberalizării regimului de vize cu Uniunea Europeană. În continuarea dezbaterilor, membrii Clubului Liberal Franța au prezentat publicului rezultatele unor studii referitor la perspectivele integrării economice și politice a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Astfel, Dumitru Vicol s-a referit la avantajele evidente ale unei integrări economice în UE, în comparație cu riscurile alipirii țării noastre la Uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, speculată în ultimul timp de către unii politicieni reacționari de la Chișinău. Doina Guzun a prezentat publicului evoluțiile politice ale procesului de integrare din ultimii ani, accentul fiind pus pe avantajele Politicii Europene de Vecinătate și pe problema separatismului transnistrean în acest context. Participanții la dezbateri au avut posibilitatea să-și expună viziunile în privința rolului care ar trebui să fie asumat de către comunitatea cetățenilor moldoveni emigrați, pentru a accelera procesul de integrare al Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Seria de Conferințe / Dezbateri publice tematice organizate de către Clubul Liberal Franța va fi continuată în toamna acestui an. |
 Senatul a adoptat o iniţiativă legislativă care prevede ca părinţii care au copii minori şi care doresc să plece la muncă în străinătate să fie obilgaţi să lase copii în grija unui membru al familiei extinse şi să anunţe autorităţile locale înainte de a pleca din ţară.
Părinţii care pleacă la muncă în străinătate, obligaţi să lase copilul în grija unei rude. Anunţul a fost făcut, luni, 23 aprilie, de preşedintele acestei Camere, Vasile Blaga (PDL). Iniţiatorii mai propun ca persoana în grija căreia va fi lăsat copilul să treacă de un test psihologic, realizat de un specialist SPAS din cadrul primăriei localităţii de reşedinţă. Potrivit proiectului, părintele care urmează să obţină un contract de muncă în străinătate ar urma să fie obligat să numească o persoană, din familia extinsă, în grija căreia va rămâne minorul. Persoana în grija căreia va fi încredinţat copilul trebuie să fie cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât copilul, să dispună de echivalentul salariului minim brut pe economie, să fie familiarizată cu creşterea unui copil şi să nu aibă în îngrijire mai mult de trei copii minori. În proiect se mai prevede că, în situaţia în care minorul nu este tratat corespunzător, acesta poate fi mutat într-un centru de plasament, la iniţiativa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului din unitatea admistrativ teritorială în care se află copilul. |
Astăzi, 16 mai 2012, când se împlinesc 200 ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Ţarist, în faţa Ambasadei Rusiei din Dublin, un grup de basarabeni au scandat "Rusia nu uita, Basarabia nu-i a ta”, "Russian army go home, leave Moldova alone”, "Uniţi sub tricolor suntem acelaşi popor”. Comunitatea basarabenilor din Irlanda, în calitate de organizator al acestei manifestaţii, a declarat că prin această acţiune a dorit să informeze opinia publică internaţională că Rusia este cea care râvneşte în continuare spaţiul mioritc, opunându-se retragerii armatei de pe teritoriul Republicii Moldova. "Este foarte important să cerem Rusiei să retragă armata de pe teritoriul Republicii Moldova, iar protestul este un mod democrat de a exprima doleanţele cetăţenilor moldoveni stabiliţi peste hotarele ţării. Rusia trebuie să recunoască erorile istoriei şi să le rezolve în mod paşnic”, a menţionat Olesea Stamati, reprezentanta comunităţii basarabenilor din Irlanda. De asemenea, participanţii la acţiune au precizat că prezenţa trupelor străine pe teritoriul ţării noastre intimidează populaţia băştinaşă şi stagnează dezvoltarea regiunii. "Suntem impulsionaţi să desfăşurăm astfel de activităţi din motiv că actuala clasa politică, în marea ei majoritate nu este aptă să recunoască adevărul istoric şi să condamne ocupaţia rusă la care am fost supuşi în ultimii 200 de ani”, au declarat organizatorii acţiunii de protest.
|
"Puterea este afrodiziacul suprem" H. Kissinger "Satan l-a sedus pe papa oferindu-i putere" V. Rozanov Franţa are o populaţie de 62 de mln. de oameni. Circa 1.5 mln. sînt în afară. Ceea ce reprezintă 2%. Franţa are un PIB per capita de 33.100$ (2010).
Moldova are o populaţie de 3.6 mln de oameni. Circa 0.8 sînt în afară. Ceea ce reprezintă 22%. Moldova are un PIB per capita de 2,500$ (2010).
În Franţa 2% din populaţie au un Secretar de Stat (nu-i ministru) care doar asta şi face : gestionează afacerile cu francezii de pretutindeni. Este un tip pe care nu-l cunoaşte nimeni, dar cu titlu pompos : « Secrétaire d'Etat auprès du ministre d'Etat, ministre des Affaires étrangères et européennes, chargé des Français de l'étranger ». Eduard Courtial îi spune. În Franţa 1.5 mln. nu se încadreaza în sistem. Dar sînt totuşi mulţi, de aceea au nevoie de un cineva care să le poarte de grijă. Cu atît mai mult că au şi drept de vot. 2.3% din alegători. Franţa este o ţară bogată şi poate să-şi permită acest lux. Pîna la urmă e şi uman : nu poţi lăsa în voia soartei şi în afara sistemului 2.3% din alegă… ptfu, vroiam să zic 1.5 mln. de persoane. E nevoie de proceduri, instituţii specifice, gestionate de o administraţie aparte.
În Moldova emigraţia demult nu mai este un epifenomen. În Moldova emigraţia este sistemul! 22% din populaţie! 25-30% din alegători*! 35% din PIB!
*estimări personale: vedeţi aici mai multe detalii
În aceste condiţii, Moldova nu poate să-şi permită un minister al diasporei. Chiar şi atunci cînd o parte din asociaţiile diasporei lansează apeluri colective în acest sens. Un minister specific ar trebui să se ocupe de lucruri specifice, or numai de specificitate nu putem vorbi în cazul nostru… Spre exemplu, Ministerul Reintegrarii Teritoriale trata o specificitate nesistemică, dar destul de stringentă din p.d.v. al Statului pentru a justifica un minister în afara celor tradiţionale, de ramură. Astăzi funcţia este şi mai importantă: este tratată tocmai de Viceprim-ministru! (dar nu mai există minister).
 Ministerul diasporei, în condiţiile actuale... nu ar avea ce face! Ori ar trebui să facă tot! (Dar la ce avem Prim Ministru atunci?) Am crea, la sărăcia noastră, încă un cabinet de Ministru fără competenţe clare. Pentru care ar trebui să plătim şi vreun Mercedes nou, probabil... Să vedem mai îndeaproape. Voi utiliza două documente: acel al apelului lansat pe 26 aprilie şi lista celor 10 porunci... (ptfuu, că iar mă-ncurc!) pardon, angajamente semnate de cei patru crai de la răsărit (la propriu si la figurat) Filat, Lupu, Ghimpu şi Godea. La ce ar servi acest Minister conform acestor „hîrtii”?
Argumentul nr. 1:
Apel: „Activitatea acestui Minister va include protecția cetățenilor Republicii Moldova stabiliți peste hotare”. 10 angajamente: „Să aibă în sarcină protejarea cetăţenilor moldoveni de peste hotare”.
Mă iertaţi, Domnilor şi Doamnelor, dar rolul Consulatelor care este? Şi cum un minsitru bazat la Chişinău mă poate proteja pe mine în Franţa? Ori facem ministeriat prin skype? Eu aş prefera consulate dotate cu resurse suficiente (umane inclusiv) pentru gestionarea fluxului de solicitări pe teren şi nu un ministru virtual în jilţurile moi de la Guvern. Şi să nu uităm că fiecare persoană este protejată şi este obligată să respecte legile ţărilor unde se află. |
 Un hoţ român a fost prins de poliţiştii italieni, după ce a încercat să jefuiască vila premierului italian, Mario Monti, situată pe malul Lacului Maggiore (Foto- Lago Maggiore). Fără să ştie cui îi aparţine casa, românul s-a pregătit să dea lovitura, încercând să forţeze una din intrări, dar a declanşat sistemul de alarmă.
Românul a renunţat la plan şi a fugit înainte de sosirea forţelor de ordine. La faţa locului, în scurt timp, au sosit criminaliştii de la RIS din Parma, cunoscutul departament al Poliţiei Ştiinţifice. Specialiştii au reuşit să ia amprentele hoţului, care a fost ulterior identificat. Românul a fost pus sub acuzaţia de tentativă de furt. În zona Solcio di Lesa se află vilele mai multor personaje cunoscute din lumea politicii şi cea artistică, printre care şi casa de vacanţă a fostul prim ministru, Silvio Berlusconi. |
În memoria părinților săi Ion și Doina Aldea Teodorovici, Cristofor Aldea Teodorovici susţine un turneu, în perioada 9-17 februarie, întitulat „Dragostea ce mişcă sori şi stele”. 
Turneul a startat la Paris, după care va continua în New York şi Washington. Concertele includ muzică live în interpretarea lui Cristofor, acompaniat de către Nicolae Jelescu, Adriana Rusu, Dorel Burlacu şi Gheorghe Postoroncă.
„Mulţumim Parisului pentru primirea atât de călduroasă şi sufletistă! Muzica părinţilor mei și versurile lui Grigore Vieru, Adrian Păunescu şi Dumitru Matcovschi ne-au înaripat pe toţi.
Cel mai important este că a cântat toată sala necontenit. Abia aşteptăm următoarele concerte de la New York, dar şi celelalte”, a spus interpretul după reprezentația de la Paris.
UNIMEDIA amintește că, anul 2012 a fost desemnat anul lui Ion și Doina Aldea-Teodorovici. Evenimentul de la Paris a fost organizat de asociațiile "Connexions Moldavie" și "Toti Romani", cu sprijinul Ambasadei Republicii Moldova în Franța și suportul financiar al DRP.
|
Expozitie-concurs de fotografii "Moldova Mea” organizata de Asociatia Moldo-Britanica pentru Cultura si Dezvoltare "Vatra”.
Iti place sa fotografiezi? Ti-i draga Moldova?
Participa si tu la expozitia-concurs "Moldova Mea” in cadrul Festivalului Moldovenesc "La Vatra Neamului” din 29 octombrie 2011 la Londra, Marea Britanie www.vatra.org.uk
Concursul este deschis pentru toti doritorii, indiferent de localitate, nationalitate sau varsta.
Fotografiile digitale preferate, in numar de maximum 3 (trei) vor fi trimise, de catre autor, la adresa info@vatra.org.uk pina la 19 octombrie, pentru una dintre urmatoarele categorii:
1. Peisaj moldovenesc 2. Momente rurale 3. Arhitectura locala 4. Diverse
Fotografiile vor fi in format JPG sau BMP cu rezolutia nu mai putin de 1MB si vor indica numele autorului, localitatea in imagine si categoria de participare. La 29 octomrbie, in cadrul Festivalului "La Vatra Neamului” (detalii la www.vatra.org.uk) cele mai reusite fotografii vor fi expuse pentru votul vizitatorilor. Trei dintre cele mai populare fotografii vor fi premiate si propuse mijloacelor mass-media pentru publicitate. Asteptam fotografiile tale lainfo@vatra.org.uk Sponsor Oficial Equinox Wines www.equinoxwine.com Partener Media Publica TV www.publica.md |
Le Raid Salaün Brest-Samarcande a fait escale, cette semaine, en Transnistrie, territoire étrange et coupé du monde. C'est un pays oublié. Grand comme un petit département français, coincé entre la Moldavie et l'Ukraine. La Transnistrie - baptisée République moldave du Dniestr par ses dirigeants - a proclamé son indépendance en 1990. Elle a sa constitution, son drapeau, son parlement, son président, sa monnaie, ses lois... Mais elle n'est reconnue par aucun pays. Pas même par la Russie qui, pour des raisons stratégiques, tient ce territoire à bout de bras à coup d'aides économiques et militaires. Loin de tout contrôle de la communauté internationale, un millier de soldats russes veillent là-bas sur un impressionnant arsenal d'armes. Certaines sont nucléaires, ce qui a valu au pays le surnom de « poudrière de l'Europe ». Parti de Brest le 3 septembre, les deux 4X4 du raid Salaün Holydays ont traversé le pays jeudi et vendredi. « Dans la voiture, l'ambiance était un peu lourde, reconnaît Serge Vincenti, le photographe de l'expédition. Notre guide moldave appréhendait. Moi, j'ai dû planquer mon matériel. Au poste frontière, nous avons été contrôlés par des hommes armés de kalachnikov. » |
 "In Occident, romanii cauta integrarea prin Biserica, familie, cultura si spiritualitate” – interviu cu Inaltpreasfintitul Parinte Iosif Pop, Arhiepiscopul Ortodox Roman al Europei Occidentale si Mitropolitul Ortodox Roman al Europei Occidentale si Meridionale, cu sediul la Paris – Franta…
Provocarile pe care societatea occidentala si apuseana le ridica inaintea comunitatilor de straini stabilite aici nu sunt mici si nici putine. Romanii din aceste locuri cauta prin Biserica, familie, cultura si spiritualitate sa se integreze complet in societatea franceza si sa ofere un model de vietuire evanghelic. Cum poate Ortodoxia sa ramana fidela provocarii de a fi un actor principal in misiunea de evanghelizare a lumii? Putem vorbi de o prezenta ortodoxa in tari care aparent nu au nici o legatura cu Ortodoxia? Ce poate oferi un ortodox lumii in care traieste? Care sunt nevoile Bisericii Ortodoxe Romanesti din Franta astazi si cat de important este dialogul cu lumea in care ei traiesc, care sunt preocuparile teologiei occidentale, la toate aceste intrebari ne raspunde in interviul de mai jos Inaltpreasfintitul Parinte Iosif Pop, Arhiepiscopul Ortodox Roman al Europei Occidentale, Mitropolitul Europei Occidentale si Meridionale. Inainte de a trece la dialogul si interviul propriu zis, vom remarca si afirma ca prezenta autentic ortodoxa in tarile Europei Occidentale este o provocare atat pentru spatiul mai mult sau mai putin crestin al acestor tari, cat si pentru credinciosii ortodocsi insisi. De multe ori se ridica problema rolului Ortodoxiei in acest spatiu. Ce vrem si ce putem sa oferim unei lumi care nu asteapta numaidecat ajutorul nostru? Este providentiala aceasta prezenta sau este doar o reactie eclesiologica pe termen scurt sau mediu la exodul masiv al populatiilor din tarile estice ale Europei? Un fapt incontestabil este ca nu putem nega efervescenta activitatilor misionare ale parohiilor constituite in urma acestui exod. Fie ele sub jurisdictie romana, greaca, rusa, sarba sau apartinand jurisdictiilor altor patriarhate, parohiile din diaspora reprezinta nuclee de identitate ortodoxa si adesea nationala. |
 Băncile și guvernele nu prea au învățat nimic din cea mai mare criza financiară și economică din ultimii 80 de ani. Obiceiurile proaste sunt tot acolo, riscurile au fost mutate în spatele populației și lumea stă în fața unui nou dezastru economic.Pieţele financiare sunt mai interconectate ca niciodată. Economia a devenit una globală. Ce se întâmplă la Bruxelles are consecinţe la New York sau Beijing. Şi veştile proaste circulă repede. În 2007, sistemul financiar a început să se prăbuşească, pornind de pe Wall-Street, a trecut în Europa, unde a măturat cu băncile, a forţat statele să le naţionalizeze şi s-a transformat în recesiune puternică, cu tot ceea ce înseamnă: şomaj, căderea industriei, spargerea bulei imobiliare, reducerea salariilor. După o perioadă în care profiturile au fost privatizate, pierderile au fost apoi socializate. Problemele care au făcut posibilă criza financiară nu au fost rezolvate. Sistemul nu s-a însănătoşit, fiind ţinut în perfuzii de marile bănci centrale, care au pompat mii de miliarde de dolari prin programele de quantitative easing şi achiziţiile de active toxice. Piaţa derivatelor OTC (over the counter) este în continuare una total obscură şi a crescut la un nivel nominal de 601.000 de miliarde de dolari şi o valoare brută de piaţă de 21.148 miliarde dolari, conform datelor Băncii Reglementelor Internaţionale de la sfârşitul lui 2010, și se apropie de nivelul fatidic din 2007. Lumea se află acum în pragul unui nou colaps financiar. Butonul declanşator ar putea fi o mică ţară europeană, pe locul 96 în lume ca suprafaţă. Europa – criza datoriilor suverane, Grecia, default, căderea băncilor, destrămarea Zonei Euro |
|
|
|
