Sute de tineri din Europa, din Statele Unite și din Asia fac voluntariat în țara noastră. Pentru o mare parte dintre ei, este un loc de refugiu pentru a decide ce vor să facă în viitor. Străinii au grijă de copiii abandonaţi, tinerii cu dizabilităţi, femeile traficate sau bătrânii singuratici de la noi.

Marius Reichert (20 de ani), originar din Germania, se află în Republica Moldova de mai bine de trei luni. Tânărul activează la un centru comunitar pentru copii şi tineri cu dizabilităţi din Chişinău, unde are grijă de zece persoane cu vârsta cuprinsă între 17 şi 30 de ani. Pentru el, acest an este o pauză pe care şi-a luat-o pentru a se hotărî ce vrea să facă-n viaţă. „Am crescut într-o familie cu cinci copii, dar aveam tot ce-mi doream. După ce am terminat şcoala, trebuia să fac o alegere: să-mi urmez studiile, să lucrez sau să fac voluntariat. În timp ce învăţam, lucram la o companie din Germania. Ei mi-au propus un contract pentru zece ani, dar nu eram sigur dacă vreau să lucrez acolo", povesteşte băiatul.

Obişnuit deja cu oraşul Chişinău şi cu un bagaj de cuvinte esenţiale în limba română, tânărul mărturiseşte că adoră plăcintele moldoveneşti cu brânză, cartofi şi cu varză. Va sta în Moldova până în luna septembrie, însă nu ştie deocamdată ce va face după voluntariat. „Îmi place să ajut oamenii cu dizabilităţi. Uneori mă ocup şi de cei 15 copii de la internat care vin pe la centru. Cred că aş fi altfel dacă nu aş avea această experienţă. Acum spăl, gătesc şi-mi fac singur cumpărăturile. Primesc 1.150 lei în fiecare lună pentru mâncare şi transport şi alţi 1.600 de lei bani de buzunar", explică Marius.

IDIS „Viitorul” şi OWH TV Studio au lansat filmul documentar „Chişinău – o capitală europeană”. Filmul este o premieră de promovare a potenţialului investiţional, turistic şi cultural al capitalei, transmite Info-Prim Neo. 

Pelicula, cu durata de 20 de minute, cuprinde cele două decade ale municipiului de la Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, arătând peisajul arhitectonic şi monumentele istorice. Filmul scoate în evidenţă instituţiile din Chişinău. Include interviuri cu oameni de afaceri din sectorul construcţiilor, industriei uşoare, agroalimentar, dar şi secvenţe din procesul de producere din capitală. Sunt menţionate şi brandurile cu care se asociază Chişinăul şi Republica Moldova, de la bomboane, vinuri la covoare, articole vestimentare etc. 

Directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a menţionat că prin acest film Chişinăul îşi va face cunoscute oportunităţile de investiţii, dar şi atuurile culturale. „Considerăm că anume prin intermediul acestui film putem să transmitem un mesaj pozitiv tuturor oamenilor care vor să ne cunoască”, a menţionat directorul IDIS. 

Domnica Cemortan, moldoveanca de 25 de ani care s-a aflat pe puntea de comandă a vasului Costa Concordia în seara naufragiului, neagă categoric că ar fi declarat miercuri, la audieri, în fața procurorilor italieni, că ar fi îndrăgostită de comandantul navei Francesco Schettino. Tânăra mai spune că n-a vorbit cu niciun jurnalist sau altcineva, în afară de procurori, în Italia.

„Nu am spus: „Îl iubesc pe Schettino". Presa italiana scrie prostii și minciuni, pe care le preiau, din păcate, jurnaliștii din toată lumea, inclusiv de la noi. Timp de aproape șase ore de audieri, eu cu anchetatorii italieni nu am discutat absolut deloc despre viața mea personală! Chiar vă imaginați că oamenii legii m-au invitat din Moldova în Italia pentru a analiza bârfe? Pentru procurori este important să afle ce s-a întâmplat în noaptea naufragiului. Despre asta am vorbit, dar nu pot spune ce anume, pentru că există secretul anchetei", a declarat Domnica Cemortan, in exclusivitate pentru Adevărul, la revenirea din Italia.

Corriere della Sera îi cere scuze Domnicăi Cemortan și spune adevărata poveste de pe Concordia

Cei mai reci ani din istoria Moldovei

Chiar dacă în această noapte am avut parte de cele mai scăzute temperaturi, iar în nord acestea au coborât şi până la minus 25 de grade, această iarnă nu este cea mai rece de până acum. De-a lungul timpului, pe teritoriul ţării noastre s-au înregistrat şi minime de până la minus 35 de grade.

Cea mai rece iarnă din ultimii ani a fost în 1963, când temperaturile au coborât până la minus 35,5 grade în raionul Edineţ. Următoarea în top este iarna anului 1954. Tot în nordul ţării, la Bălţi, s-au înregistrat minus 32 de grade. Ceva mai aproape de noi a fost iarna din 2010, în timpul căreia termometrele au indicat temepraturi de până la minus 31 de grade Celsius.

Cu un grad mai mult s-a înregistrat în iarna anului 2006, adică minus 30 de grade în ianuarie, iar în 1985, minimele au coborât doar până la minus 28 de grade Celsius. În acest an, mercurul din termometre nu a coborât mai mult de minus 25 de grade în nordul ţării. Totuşi este destul de frig.

Deşi în zece luni ale lui 2011 Republica Moldova a avut cea mai mare creştere economică din regiune,  în anul curent am putea avea o creştere economică mult mai modestă. Experţii Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi-a revizuit în acest sens prognoza de la 4% la 3,5%.

Experţi spun că creşterea economică a Republicii Moldova s-a datorat avansului exporturilor, a remitenţelor, dar şi a investiţiilor. Dar în ultimul timp se atestă o reducere a volumului producţiei interne pe fundalul scăderii cererii externe.

Economia Republicii Moldova rămâne a fi vulnerabilă drept urmare a creşterii economice slabe a principalilor parteneri comerciali ai ţării, precum şi incertitudinii fluxului de remitenţe a moldovenilor care muncesc în străinătate. În legătură cu aceasta, BERD spune că creşterea economică a Republicii Moldova av fi limitată în viitor.

Printre puţinii, dacă nu singurul expert al României pe zona spaţiului ex-sovietic, profesorul Dan Dungaciu nu vede cu ochi buni ezitările Guvernului de la Chişinău de a porni hotărât în direcţia Bruxelles-ului. Întorcând mereu capul spre Moscova, preşedintele interimar Marian Lupu şi premierul Vlad Filat riscă să piardă complet sprijinul populaţiei şi să trimită Republica Moldova, pentru multă vreme, în sfera de influenţă rusească.

Dan Dungaciu este credibil în ceea ce spune şi prin prisma experienţei acumulate „pe teren", în calitate de consilier al fostului preşedinte interimar Mihai Ghimpu (lider al liberalilor prooccidentali de la Chişinău). Invitatul de astăzi „La masa Adevărului" nu ocoleşte nici temele ce privesc Ungaria, mai ales că interesele pe termen mediu şi lung ale unora dintre vecinii noştri se intersectează adesea. Şi asta se întâmplă, din nefericire, fără ca noi să băgăm de seamă, fiind prea ocupaţi să consumăm energii în dezbateri sterile.

"Progresele sunt spectaculoase. Este uimitor, dacă se compară situaţia actuală cu cea de acum cinci luni, zona euro se află într-o altă lume", a afirmat Draghi la Forumul Economic Mondial.

El a arătat că s-au întâmplat multe lucruri pozitive pe pieţele financiare, băncile au mai mult capital, mai puţine datorii şi "sunt într-o anumită măsură imunizate faţă de caracteristicile perverse ale crizei financiare".

"Dacă vă uitaţi la progresele referitoare la pactul bugetar, acum trei luni nici măcar nu se punea o astfel de problemă", a spus Draghi.

Întrebat despre depozitele masive constituite de bănci la BCE după ce instituţia le-a acordat împrumuturi pe termen de trei ani în valoare de aproape 500 de miliarde de euro, Draghi s-a declarat liniştit.