Sute de tineri din Europa, din Statele Unite și din Asia fac voluntariat în țara noastră. Pentru o mare parte dintre ei, este un loc de refugiu pentru a decide ce vor să facă în viitor. Străinii au grijă de copiii abandonaţi, tinerii cu dizabilităţi, femeile traficate sau bătrânii singuratici de la noi.

Marius Reichert (20 de ani), originar din Germania, se află în Republica Moldova de mai bine de trei luni. Tânărul activează la un centru comunitar pentru copii şi tineri cu dizabilităţi din Chişinău, unde are grijă de zece persoane cu vârsta cuprinsă între 17 şi 30 de ani. Pentru el, acest an este o pauză pe care şi-a luat-o pentru a se hotărî ce vrea să facă-n viaţă. „Am crescut într-o familie cu cinci copii, dar aveam tot ce-mi doream. După ce am terminat şcoala, trebuia să fac o alegere: să-mi urmez studiile, să lucrez sau să fac voluntariat. În timp ce învăţam, lucram la o companie din Germania. Ei mi-au propus un contract pentru zece ani, dar nu eram sigur dacă vreau să lucrez acolo", povesteşte băiatul.

Obişnuit deja cu oraşul Chişinău şi cu un bagaj de cuvinte esenţiale în limba română, tânărul mărturiseşte că adoră plăcintele moldoveneşti cu brânză, cartofi şi cu varză. Va sta în Moldova până în luna septembrie, însă nu ştie deocamdată ce va face după voluntariat. „Îmi place să ajut oamenii cu dizabilităţi. Uneori mă ocup şi de cei 15 copii de la internat care vin pe la centru. Cred că aş fi altfel dacă nu aş avea această experienţă. Acum spăl, gătesc şi-mi fac singur cumpărăturile. Primesc 1.150 lei în fiecare lună pentru mâncare şi transport şi alţi 1.600 de lei bani de buzunar", explică Marius.

IDIS „Viitorul” şi OWH TV Studio au lansat filmul documentar „Chişinău – o capitală europeană”. Filmul este o premieră de promovare a potenţialului investiţional, turistic şi cultural al capitalei, transmite Info-Prim Neo. 

Pelicula, cu durata de 20 de minute, cuprinde cele două decade ale municipiului de la Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, arătând peisajul arhitectonic şi monumentele istorice. Filmul scoate în evidenţă instituţiile din Chişinău. Include interviuri cu oameni de afaceri din sectorul construcţiilor, industriei uşoare, agroalimentar, dar şi secvenţe din procesul de producere din capitală. Sunt menţionate şi brandurile cu care se asociază Chişinăul şi Republica Moldova, de la bomboane, vinuri la covoare, articole vestimentare etc. 

Directorul IDIS „Viitorul”, Liubomir Chiriac, a menţionat că prin acest film Chişinăul îşi va face cunoscute oportunităţile de investiţii, dar şi atuurile culturale. „Considerăm că anume prin intermediul acestui film putem să transmitem un mesaj pozitiv tuturor oamenilor care vor să ne cunoască”, a menţionat directorul IDIS. 

Il Corriere della Sera ha curato il libro Concordia, la vera storia. Gli autori sono gli inviati Fiorenza Sarzanini e Marco Imarisio che, intrecciando racconto e inchiesta, ricostruiscono il naufragio al Giglio. Che cosa è successo in quei 68 minuti. Ecco un brano sulla hostess Domnica Cemortan, 24 anni, moldava, in plancia dopo lo schianto sugli scogli. Per alcuni giorni divenne protagonista delle cronache sulla disgrazia, sospettata di comportamenti scorretti.

 

In un italiano perfetto Domnica racconta di aver lavorato come hostess per un periodo di tre mesi, che era terminato una settimana prima della partenza della Costa Concordia. I suoi colleghi erano rimasti a bordo e lei aveva deciso di farsi una crociera in loro compagnia, questa volta da turista. Il suo biglietto risulta regolarmente acquistato, la compagnia verifica la sua presenza nell’elenco dei passeggeri. L’unica ombra è in quegli annunci, e la giovane hostess lo sa bene, adesso ha capito: stava ingannando le persone che la ascoltavano cercando di capire quel che succedeva sulla nave. Ma anche questa non è certo colpa sua.

«Ripetevo in russo quel che Schettino o il suo vice mi dicevano in italiano. Tornate nelle cabine, è solo un guasto all’impianto elettrico. L’ultima frase l’ho ripetuta una decina di volte. Sì, le comunicazioni ai passeggeri erano di questo genere. Mi dispiace, io non potevo sapere quel che stava succedendo».

Alla fine dovremo chiederle scusa. La presenza di Domnica Cemortan sulla plancia di comando non appare certo un dettaglio fondamentale, non cambia il corso degli eventi e non spiega le cause del disastro.

La sensazione è che il suo nome sia stato buttato sul tavolo dagli inquirenti consapevoli dell’impatto che avrebbe avuto sui media, 

Domnica Cemortan, moldoveanca de 25 de ani care s-a aflat pe puntea de comandă a vasului Costa Concordia în seara naufragiului, neagă categoric că ar fi declarat miercuri, la audieri, în fața procurorilor italieni, că ar fi îndrăgostită de comandantul navei Francesco Schettino. Tânăra mai spune că n-a vorbit cu niciun jurnalist sau altcineva, în afară de procurori, în Italia.

„Nu am spus: „Îl iubesc pe Schettino". Presa italiana scrie prostii și minciuni, pe care le preiau, din păcate, jurnaliștii din toată lumea, inclusiv de la noi. Timp de aproape șase ore de audieri, eu cu anchetatorii italieni nu am discutat absolut deloc despre viața mea personală! Chiar vă imaginați că oamenii legii m-au invitat din Moldova în Italia pentru a analiza bârfe? Pentru procurori este important să afle ce s-a întâmplat în noaptea naufragiului. Despre asta am vorbit, dar nu pot spune ce anume, pentru că există secretul anchetei", a declarat Domnica Cemortan, in exclusivitate pentru Adevărul, la revenirea din Italia.

Corriere della Sera îi cere scuze Domnicăi Cemortan și spune adevărata poveste de pe Concordia

Cei mai reci ani din istoria Moldovei

Chiar dacă în această noapte am avut parte de cele mai scăzute temperaturi, iar în nord acestea au coborât şi până la minus 25 de grade, această iarnă nu este cea mai rece de până acum. De-a lungul timpului, pe teritoriul ţării noastre s-au înregistrat şi minime de până la minus 35 de grade.

Cea mai rece iarnă din ultimii ani a fost în 1963, când temperaturile au coborât până la minus 35,5 grade în raionul Edineţ. Următoarea în top este iarna anului 1954. Tot în nordul ţării, la Bălţi, s-au înregistrat minus 32 de grade. Ceva mai aproape de noi a fost iarna din 2010, în timpul căreia termometrele au indicat temepraturi de până la minus 31 de grade Celsius.

Cu un grad mai mult s-a înregistrat în iarna anului 2006, adică minus 30 de grade în ianuarie, iar în 1985, minimele au coborât doar până la minus 28 de grade Celsius. În acest an, mercurul din termometre nu a coborât mai mult de minus 25 de grade în nordul ţării. Totuşi este destul de frig.

Acque gelate del mar Nero a ridosso di alcuni porti in Crimea

Il gelo comincia a farsi veramente cattivo in molte aree del vecchio continente, con l‘avvento di quel nocciolone d‘aria molto fredda, proveniente direttamente dai bassopiani della Siberia occidentale e dal nord delle steppe del Kazakistan. Nei paesi dell’Europa orientale le autorità sanitarie locali hanno già fatto scattare lo stato di allerta, a seguito dei numerosi decessi per assideramento. Nella maggior parte dei casi si tratta per lo più di soggetti anziani, senza tetto, barboni, stroncati dalle bassissime temperature, che in molte aree dell’Europa orientale, sono scese abbondantemente sotto la soglia dei -20° in pianura. La situazione più critica la si riscontra in paesi come l’Ucraina, la Romania, la Moldavia, la Bielorussia, la Polonia, le Repubbliche Baltiche, la Slovacchia, la Repubblica Ceca e le regioni dell’area balcanica-danubiana, dove la colonnina di mercurio è destinata a scendere ulteriormente già dalle prossime ore. Per far fronte alla grave emergenza le autorità locali di questi paesi hanno deciso di tenere aperti, 24 ore su 24, molti dormitori pubblici e impianti sportivi, per ospitare le migliaia di persone che non possono garantirsi un tetto sicuro. Ma nonostante le tante iniziative la strage di senza tetto non si arresta e quasi ogni mattina, per le periferie di grosse città, come Kiev, Varsavia, Minsk, Bratislava, Budapest, si continuano a raccogliere i cadaveri. L’aria gelida sta causando tantissimi disagi, soprattutto nel settore dei trasporti. In alcuni paesi, come in Ucraina e in Moldavia, è stata decisa persino la chiusura delle scuole e la sospensione di tutte le attività didattiche fino alla prossima settimana visto le temperature da freezer. Come previsto, le acque all’interno di alcuni porti del Baltico e del mar Nero, iniziano a gelare e a mettere in pericolo la navigazione marittima.