| Arapan | Data: Joi, 15.12.2011, 16:40 | Mesaj # 1 |
Presedinte
Grupul: Administratori
Mesaje: 1003
Premii: 5
Status: Offline
| Istoria cugetă, deși încet, însă sigur și just
Mihai Eminescu
Visul de aur al fiecărei națiuni se poate rezuma, credem, în atingerea unei fericiri colective în care fiecare să-și regăsească împlinirea materială și spirituală. În condițiile prezentului, se dovedește din nou, tot mai clar, că fără o unitate teritorială, economică, istorică, politică, lingvistică și culturală, drept liant și ferment sănătos al fiecărei națiuni, acest vis rămâne de neatins.
Desăvârșirea unității naționale a României, prin actul Marii Uniri de la 1918, a fost rezultatul firesc și legic al îndelungatei dezvoltări istorice a poporului român, un test de maturitate al națiunii, trecut cu brio de toate provinciile românești, prima dintre care, să nu uităm, a fost înseși Basarabia noastră și este mai mult decât logic că ziua Marii Uniri de la Alba-Iulia, a devenit, în timp, ZIUA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI.
Este o victorie diplomatică faptul că, astăzi, Țara-Mamă se află, în sfârșit, pentru prima dată în istorie, sub umbrela NATO, revenită în sânul popoarelor europene și în această încărcată de istorie zi îi putem spune din inimă: LA MULȚI ANI, ROMÂNIA!, adăugând că, nouă, generațiilor prezentului, ne revine misiunea de a promova imperativul reîntregirii neamului românesc: pentru lichidarea consecințelor juridice ale Pactului criminal Ribbentrop-Molotov, restabilind adevărul istoric și pentru partea estică a poporului român, care locuiește în frontierele actuale ale R. Moldova, stat recunoscut de ONU, după proclamarea Independenței republicii față de defuncta URSS; pentru unificarea, în timp, pe cale pașnică și democratică, a actualelor două state românești.
Omagiem această sărbătoare în perimetrul a două poeme eminesciene – „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”, și „Epigonii”. Și, totuși, manifestările de 1 Decembrie de la Chișinău, cu lansarea postului românesc de radio „Radio Chișinău” (în acelașii timp, la Alba Iulia, se desfășura Congresului Spiritualităţii Românești, în lucrările căruia un loc aparte le revenea și problemelor românilor desțărați), în care mii de tineri, purtând tricoloruri și făclii, dar și sloganul „BASARABIA E ROMÂNIA”, cântau imnul nostru național „Deșteaptă-te, române”, ne trimite lesne la o scenă concretă din „Toamna patriarhului” de G. G. Marquez și la enunțul marelui prozator că, „dacă ar fi fost să ucizi acești copii, ai fi putut împrejmui cu un brâu de sânge de multe ori întreg globul pământesc” și „că nu este cu putință să ucizi atâta viață(!) pentru ca o lume întreagă să nu afle și să nu se cutremure”. Unirea este aproape, ea planează în spațiu și se maturează în mod firesc. Ea este înseși firescul, normalitatea.
Sa ne trăiești, Țară! și sa dea bunul Dumnezeu ca „să-ți croiești o altă soarte, la care sa se-nchine si cruzii tăi dușmani”, așa cum spune și imnul nostru național.
La mulți ani, România! La mulți ani, frați români!
Eugenia BULAT
www.moldinit.com
|
| |
| |
